Rulote, un podcast și o livadă
Recenzie de carte
„Sadie” – Courtney Summers
ONISIM:
De cele mai multe ori, fug de cărțile thriller. Cărțile mai... întunecate nu îs neapărat stilul meu. Sadie este însă un thriller ceva mai puțin întunecat și care are elemente care aparțin literaturii pentru adolescenți. Din acest motiv, am devorat cartea asta din scoarță în scoarță în câteva zile. Și mi-a plăcut enorm. Mult de tot. Peste așteptări. Haideți să vă spun de ce.
(TEMA MUZICALĂ „FETELE”)
ONISIM:
Am renunțat momentan la stilul clasic de recenzie, pentru că simt că nu îmi pot organiza gândurile într-un mod foarte coerent. Iar lectura romanului Sadie mi-a dat o idee.
Bine ați venit pe blogul omulfolositor! Populație: aproximativ câteva zeci de persoane.
Pentru că recent am citit o carte destul de diferită ca stil de ceea ce citești de obicei într-un roman, m-am hotărât să o și recenzez într-un mod aparte. În limita posibilităților, veți citi această recenzie sub forma unui podcast.
CRAINICUL:
Romanul Sadie vă este oferit de Grupul Editorial Corint, colecția LedaEdge.
ONISIM:
Pe parcursul celor 352 de pagini, autoarea ne poartă prin viața unei tinere fete de 19 ani, a cărei soră de 13 ani, Mattie, a fost găsită moartă în circumstanțe suspecte. Polițiștii renunță însă destul de repede la investigație, iar cazul fetei rămâne suspendat în aer. Sadie, cea care a fost în aceeași măsură mamă și soră pentru Mattie, nu se poate, însă, împăca cu ideea și pornește singură în căutarea criminalului.
Autoarea creează un cadru clasic american de oraș pe cale de dispariție, cu oameni care abia își târâie existența de pe o zi pe alta, în care poliția e mai mult sau mai puțin interesată de ceea ce se întâmplă, în care toate lumea închide ochii și nimănui nu-i pasă cu adevărat de cei din jur. Sadie a trăit întreaga ei viață într-un astfel de oraș, așa-numitul Cold Creek, alături de o mamă dependentă, mai mult absentă decât prezentă și care, într-un final, dispare cu totul din peisaj, întreaga responsabilitate căzând pe umerii surorii mai mari.
COURTNEY SUMMERS:
Sadie este determinată să-l găseasă pe bărbatul despre care ea crede că i-a omorât surioara și se află într-un loc profund instabil din punct de vedere emoțional, dar ceea ce îi dă putere – și ce continuă să îi dea putere pe parcursul romanului – este dragostea necondiționată. Motivul pentru care Sadie trăiește a fost dintotdeauna acela de a avea grijă de Mattie, iubind-o pe aceasta mai mult decât orice pe lume. Iar când Mattie moare, singura opțiune pentru Sadie e să o răzbune. Este vorba de o călătorie nesăbuită și necruțătoare, dar cred că fundamentul acestei călătorii este deosebit de puternic și pur.
ONISIM:
Un aspect care mi s-a părut foarte important în roman a fost modul în care autoarea tratează diverse teme, ca violența, abuzurile, consumul de narcotice sau alcool și dependența de aceste substanțe. Și nu doar că le menționează, în treacăt, ci insistă asupra lor într-un mod subtil, prezentând perspectiva mai multor oameni, din diferite medii sociale și cu opinii diferite despre viață, asupra acestor lucruri. Vedem părerea unor bătrâni sau copii implicați direct în lucruri de genul, vedem opiniile unei pături sociale mai înalte, păreri obiective asupra acestor subiecte și, poate cel mai important, chiar noi, ca cititori, suntem provocați să analizăm subiectele astea și să nu le trecem cu vederea, ci să învățăm din romanul ăsta ceva folositor în viață, iar la momentul potrivit să nu stăm nepăsători. Totodată, a creat personaje care, deși ilustrează diferite tipologii, sunt autentice, unice și nu-s doar niște caractere pe hârtie, ci oameni cu sentimente.
COURTNEY SUMMERS:
Lumea e crudă și dură (dar, totodată, blândă și frumoasă) și cred că este important să abordăm această realitate în scris. De asemenea, cred că prin a scrie despre tipul ăsta de subiecte, putem lansa cititorilor o provocare, ca și cum le-am pune înainte un lucru urât, dar adevărat și i-am întreba: ce facem în legătură cu asta? Putem întotdeauna să facem ceva, putem întotdeauna să luptăm împotriva acelor realități dure și să le transformăm în ceva pozitiv. A pune întrebări este primul pas.
ONISIM:
Și fix asta face West McCray, prezentatorul podcastului Fetele. Prin telefon, primește de la o străină propunerea de a investiga dispariția unei tinere despre care nu știe absolut nimic. După ce inițial refuză această propunere, ajunge să o accepte și să se implice trup și suflet în această investigație. Ajunge să intre în contact cu (aproape) toți oamenii cu care și Sadie, la rândul ei, a avut legături și să o cunoască pe Sadie prin intermediul lor. Tot ceea ce află, toată reconstruirea călătoriei fetei este apoi transpusă sub forma unui podcast, difuzat la radio. Mai mult decât a prezenta viața fetei și drumul urmat de ea în căutarea criminalului, McCray reușește să pune cap la cap anumite elemente-cheie din povestea fetei și să ofere ascultătorilor o perspectivă subiectivă asupra evenimentelor. Îi vine astfel ușor să rezoneze cu May Beth, bunica „de împrumut” a fetelor, neavând o relație cu aceasta strict la nivel profesional, ci implicându-se trup și suflet în căutarea lui Sadie. Totodată, nu lasă pe dinafară subiecte „delicate”, ci le înfruntă și le tratează cu o sinceritate uimitoare, discutându-le cu oricine are ocazia, într-un mod constructiv.
COURTNEY SUMMERS:
Prin romanul Sadie, am vrut să analizez modul în care violența împotriva femeilor și fetelor este privită ca o formă de distracție. Lucrul ăsta cultivă ideea primejdioasă că durerea femeilor este importantă doar atâta timp cât ne distrează. Conceptul podcastului mi-a permis să examinez cât de bine reușim să transmitem poveștile celor care nu mai sunt în viață.
Sper că cititorii nu vor simți că și-au pierdut timpul cu lectura romanului Sadie, ci că fiecare va învăța ceva diferit din romanul acesta. Cred că tocmai ăsta e cel minunat lucru în legătura cu cărțile: cât de profundă poate fi o experiență de lectură. Mi se pare genial modul în care o persoană poate păstra în inima ei o parte din cărțile mele, doar pentru că a rezonat cu ei într-un mod anume, cunoscut doar de cititor și paginile romanului citit.
ONISIM:
De altă concluzie nu cred că este nevoie, decât ceea ce Courtney a scris mai sus. Dacă vreți să citiți romanul, îl găsiți la LedaEdge, cărora le mulțumesc pe această cale pentru exemplarul pe care mi l-au trimis. De asemenea, intervențiile autoarei din recenzia-podcast de mai sus sunt preluate din două interviuri cu cei de la Goodreads și Brazos Bookstore. În linkurile atașate găsiți interviurile complete. Dacă ați citit romanul, aștept și impresiile voastre în comentarii, chiar mi-ar plăcea să mai discut un pic pe baza romanului.
Notă:
De aceeași autoare:
Mulțumesc editurii Corint pentru exemplarul oferit! Puteți cumpăra cartea de pe site-ul editurii sau din librăriile partenere. Nu uitați să lăsați un like pe pagina de facebook și un follow pe pagina de instagram, pentru a fi la curent cu toate noutățile!
Comentarii
Trimiteți un comentariu