Jocuri video, premii și adolecenți

Recenzie de carte + film

„Ready Player One” - Ernest Cline

 

Titlu: Ready Player One

Autor: Ernest Cline

Apariție: 15 martie 2018, ediția tie-in (2011, în original)

Nr. pagini: 456

Tip copertă: broșată

Editura: Nemira, colecția Nautilus

Traducere: Mihai Dan Pavelescu

Descriere:

O LUME ÎNTREAGĂ ESTE ÎN JOC.

O MISIUNE PENTRU PREMIUL CEL MARE.

EȘTI PREGĂTIT?

În 2045, lumea noastră nu este locul în care ai vrea să trăiești. Singurele momente când Wade Watts se simte în viață sunt când evadează în OASIS, o utopie virtuală vastă, unde aproape toți oamenii își petrec zilele.

Când excentricul creator al OASIS-ului moare, lasă în urmă o mulțime de enigme bazate pe obsesia lui pentru cultura pop din deceniile trecute. Iar cine le va rezolva primul va moșteni imensa lui avere și controlul total asupra OASIS.

Wade reușește primul să rezolve puzzle-ul cu care începe jocul. Deodată intră în joc cu rivali care sunt gata să ucidă pentru premiul cel mare. Cursa pe viață și pe moarte a început și nu poate supraviețui decât dacă o câștigă.

Părerea mea:

La fel ca la multe alte cărți, și aceasta a fost aleasă în măsură de 50% după copertă (și mă refer aici la ediția de film, pentru că chiar arată bine). Dar am auzit și câteva păreri foarte bune despre ea și, cum aveam și un pic chef de SF, am zis că trebuie să o încerc și ah, cât de bine îmi pare.

Deși știam că trebuie să fie o carte bună și că are ceva legătură cu jocurile video, cam asta e tot ce am știut până să încep să citesc. Când am început să citesc, am aflat că e ceva mai mult de atât, anume un ou de Paște al lui James Halliday, creatorul SISAO, care are rolul de moștenire lăsată oricui îl va găsi primul în milioanele de lumi din jocul video. Și, uimitor sau nu, aproape toată acțiunea din carte are loc în lumea virtuală, ceea ce mi se pare wow și în același timp destul de greu de scris, pentru că autorul a avut un pic de muncit ca să facă acțiunea interesantă, altfel ar fi riscat să o transforme în ceva prea plictisitor.

 

Deși are loc în viitor, anul 2044, mie unul mi s-a părut că ar putea avea loc acțiunea și peste doi ani: oamenii sunt la fel, realitatea virtuală există deja, dependența de jocuri video nu e nici ea tare nouă, nesiguranța că o persoană de pe internet este chiar ceea ce zice și așa mai departe. Ați prins ideea. Asta m-a făcut să îmi placă mai mult romanul, faptul că nu este unul futurist dus la extremă sau ceva ce nu va fi posibil nici într-o sută de ani, ci este foarte apropiat de realitate. Totodată, din cauza/datorită pasiunii lui Halliday pentru tot ce ține de cultura anilor '80, toată lumea implicată în așa-numita Vânătoare devine obsedată, cred că ăsta e cuvântul potrivit, cu filmele, muzica, serialele, jocurile din acea perioadă, cât și cu tot ceea ce a însemnat viața marelui creator de jocuri video. Și primele câteva zeci de pagini, deși pentru unii ar putea părea doar de umplutură sau plictisitoare, lăsați-mă să vă spun că pentru mine au fost extrem de interesante. Mai întâi, am perceput altfel întreaga carte datorită lor. Apoi, am aflat o groază de lucruri noi și, cine mai știe, poate folositoare cândva.

 

Mi-a plăcut mult personajul. Cel principal. Logic. Spun asta pentru că, deși mai apar și alte personaje, se pune destul de mult accentul pe Wade, viața lui ca adolescent într-o lume degradată și dezvoltarea sa pe parcursul acțiunii. M-am identificat cu el în multe aspecte și chiar mi-a lăsat o impresie destul de bună. În film, însă, lucrurile stau cu toootul altfel. Dar vorbim mai pe larg imediat despre asta. Mi-au plăcut și relațiile care se formează între el și ceilalți oameni și să văd cât de mult evoluează prieteniile sau dușmăniile dintre ei.

De ce vă recomand cartea asta? Pentru că e scrisă excepțional și lumea creată e una magnifică, SISAO fiind exact tipul de joc video ce eu mi-am dorit dintotdeauna să existe. Și întorsăturile de situație care apar! Nici prin cap nu mi-ar fi trecut că se mai poate întâmpla așa ceva la un moment dat, unele chestii au fost atâta de inteligente și de bine gândite, mamă! Vă recomand, dacă vă atrage subiectul, să citiți cartea, lăsați filmul deocamdată deoparte. Cel puțin citiți cartea întâi și după mergeți la film.

  

Deși - un mare DEȘI - filmul a fost realizat în regia lui Steven Spielberg, există o tonă de diferențe pe care pur și simplu nu m-am putut abține să nu le observ pe parcursul vizionării. Da, ideea principală a jocului și a vânătorii sunt păstrate, personajele la fel (și chiar mi-au plăcut actorii aleși, deși Wade ar fi trebuit să aibă acnee și să fie mai urâțel, ce să-i faci...) și finalul. În rest, ceea ce se întâmplă între primele 10 minute și ultimele 10 minute nu au legătură aproape deloc cu acțiunea din roman. Deși, dacă mă gândesc mai bine, chiar a mai fost adăugat ceva în finalul filmului ce în carte nu există, dar care mi-a plăcut de fapt și aș fi vrut să fie ceva de genul și în carte. Da, e adevărat, a fost interesant și cursul poveștii din film, dar parcă tot nu se compară cu cel din carte. Plus că, așa cum am zis, acțiunea din roman are loc mult în lumea virtuală, în timp ce cea din film e presărată și cu dese episoade din lumea reală, ceea ce nu mi-a convenit mai deloc. Efectele vizuale sunt și ele de nota 10, nu am ce să mă plâng, dar să nu uităm cum au măcelărit săraca poveste.

  

Gata, am ponegrit destul de mult filmul. Ce să zic, el în sine chiar este bun, mai ales dacă nu știți ce e cu cartea, dar prin comparație, nu se ridică la înălțimea romanului, de aceea puneți mână pe carte întâi și cât de curând, pentru că este genială!

Notă:

De același autor:

Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul oferit! Puteți achiziționa romanul de pe site-ul editurii sau din librăriile partenere. Nu uitați să dați un like pe pagina lor de Facebook și să îi urmăriți și pe Instagram, pentru a fi la curent cu toate noutățile!